E usor sa fii optimist cand iti merge bine. Te uiti in jur si esti sanatos, copiii sunt bine, omul din viata ta zambeste, parintii sunt vorbareti, prietenii pe langa voi. Casa ai, masina merge, banii vin, concediul e planificat. Azi ai avut o zi buna. Nimic spectaculos, dar nimic rau – ceea ce o face sa fie o zi buna. Te simti bine. Iti merge bine. Esti optimist. De fapt, chiar asa ai putea spune despre tine: ca esti o fire optimista.
Ador momentele astea alea vietii: cand totul e lin, pozitiv, viitorul se vede frumos si se cladeste cu bucurie. Daca toata viata noastra ar fi un zambet si o viziune clara asupra viitorului, cred ca ne-am bucura mai mult de cei aproape 100 de ani pe care ii avem de petrecut pe-aici.
Eu sunt un om optimist. Nu stiu daca asa mi-e firea sau daca am lucrat ca sa devin astfel. Pe la 25 de ani mi-am pus problema daca sunt optimista sau pesimista. Am decis ca as fi optimista, iar de atunci parca s-a accentuat aceasta stare a mea. Putine lucruri ma doboara, si mai putine ma sperie.
As vrea sa vorbim despre cat de fina este linia intre “sunt optimist” si “nimic nu merge”
Asa cum spuneam in titlu, cand viata isi urmeaza cursul frumos, poate nu neaparat spectaculos dar nici nu se intampla ceva rau, e usor sa ne mentinem starea pozitiva. Insa, cand lucrurile scartaie, atunci trecem, de fapt, testul pentru optimism. Ai vazut cu siguranta ca “un necaz nu vine niciodata singur” – asa cum se spune in popor; si in clipa in care vedem ca problemele se tot aseaza unele peste altele, cand parca nimic nu mai merge, starea de optimism se clatina si ea. Pana unde merge increderea ca va fi bine? Cat sa tot speri si sa te pastrezi calm, rational si deschis catre solutii?
Nu discut despre religie cu nimeni si cu nicio ocazie, dar imi plac doua proverbe din aceasta zona si vreau sa le folosesc pentru a raspunde la intrebarile de mai sus. Se spune ca “Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce” si “Dumnezeu ii ajuta pe cei care se ajuta singuri”. Fie ca esti apropiat religiei sau crezi intr-o altfel de forta care ne uneste ca si indivizi, te invit sa iei in considerare cele doua sintagme atunci cand simti ca esti la capatul puterilor.
Acum gandeste-te, cate situatii sunt cu adevarat de nedepasit?
Prin cate ai trecut deja si ai rezistat? Ba chiar ai iesit din ele mai puternic, mai intelept. Stiu, cand esti in mijlocul crizei, e greu sa mai filosofezi si sa cauti sensul vietii au al piedicilor, dar macar incearca. Incearca sa te opresti din panica, din stres, din nu stiu ce sa fac; sa te linistesti putin si sa intelegi ca este doar o alta etapa peste care trebuie sa treci.
Te intrebi de ce ti se intampla tocmai tie? Si daca ai primi un raspuns te-ai simti mai bine? La ce ti-ar folosi? Ti se intampla tie pentru ca tuturor li se intampla cate ceva dar ficare are viata lui, drumul lui, asa ca provocarile sunt diferite. Ti ti s-a intamplat asta pentru ca de asta aveai nevoie. Altuia i se intampla altceva. Nu scapa nimeni 🙂
Cred cu tarie ca tot ce traim ne este dat ca sa ne duca undeva. Toate momentele grele sunt lectii din care este bine sa invatam atunci cand ele se intampla, altfel se vor repeta pana cand vom prinde ideea.
Viata iti da mai intai semne. Daca esti obisnuit sa fii atent la tine, la reactiile tale si ale celorlalti, la evenimentele din viata altora din care poti invata, castigi experienta pentru propria viata.
Apoi viata iti da intamplari, probleme, provocari; iti da si oameni mai buni decat tine de la care sa inveti. Cu cat esti dispus sa observi, sa actionezi, sa primesti sfaturile altora, sa lasi orgoliul deoparte, cu atat vei beneficia de mai multa intelepciune care sa te ajute in acele momente in care lumea ta pare ca se prabuseste.
Ideea e ca nu se prabuseste nimic, de fapt.
Este doar un sfarsit de capitol. Chiar daca iti placea capitolul respectiv, chiar daca nu erai pregatit sa se termine, trebuie sa il lasi sa se inchida. Mereu incepe altul. Mereu. Si s-ar putea sa iti placa mai mult decat cel tocmai incheiat. Da-i o sansa.
Stiu, scriu aceste lucruri intr-o zi in care totul este in regula pentru mine. Exact cum spuneam,
e usor sa fii optimist cand iti merge bine.
Dar tocmai in aceste zile in care viata e linistita trebuie ca si tu sa iti insusesti ganduri de acest gen. Exact atunci cand ti-e bine trebuie sa-ti pregatesti mintea pentru zilele grele. Nu lasa problemele sa te ia prin surprindere, sa te gaseasca fara backup, fara raspunsuri, doar in panica.
E greu sa fii optimist cand lucrurile merg prost – inteleg asta. Dar care e alternativa? Sa te pierzi? Sa renunti? Sa astepti pana vine altcineva din afara sa te salveze? Fa un efort… exerseaza, invata, pregateste-te. Multe lucruri sunt grele, dar nimic nu e imposibil.