Stii, se apropie “that wonderful time of the year”. Lumea se mai linisteste dupa ce se agita ca nebuna sa faca totul perfect (sau macar sa o scoata la capat cumva), bradul sclipeste, cadourile fosnesc. Casa miroase a cozonac, rudele se imbratiseaza, scoatem puloverele cu reni, golim magazinele de… de tot ce au prin ele. Dragilor, vine Craciunul! Daca trecem cu bine, petrecem si de Anul Nou si gata, iata rezolutiile pentru 2019.
Deci, intreb din nou: Ce e cu finalul anului, de toata lumea o ia razna?
Parca in rest nu traim,
nu ne vedem,
nu mancam.
Slow down, people, putem avea sarbatori si fara graba si disperare. Cadourile se gasesc si daca le cautam incet, daca planificam putin si le cumparam chiar de prin septembrie-octombrie, asa. Apoi, cand apar decoratiunile si restul lucrurilor specifice Craciunului, completam cadourile. Dar macar avem “baza”.
Slow down.
Nu aveti timp sa umblati prin magazine? Foarte bine, cadourile se pot comanda online. Nu gasiti cadouri frumoase si scotociti degeaba prin zeci de siteuri? Mai am o solutie: exista artisti handmade care lucreaza mi nu nat si care au pagini intregi de prezentare cu toate creatiile lor: inspiratie gasiti aici si aici. Si aici. Ok, mai am si aici un articol 🙂
Daca rezolvam cadourile, trecem la mancare si casa
Nu stiu de ce scriu despre asta, ca nu ma pricep la niciuna 🙂 Principiul dupa care ma ghidez in intretinerea casei este “nu deranja, ca sa nu trebuiasca sa asezi la loc”. Eu ma deplasez cu maxima grija prin casa, ce iau pun la loc, nu las lucruri aiurea ca sa nu trebuiasca apoi sa fac ordine. Lenesa? Posibil, dar prefer “practica si organizata”. E mai greu cand ai doi copii, dar au inceput deja sa faca ordine, sa isi stranga jucariile si hainele. Parenting!
Eu zic asa: daca ai grija permanent de casa, nu ajungi niciodata sa nu mai poti de atata treaba. Nici macar de Craciun si de Paste.
Masa de Craciun, ziceam? Ea mi se pare importanta, ca oricare alta masa la care se strange multa lume. Eu nu gatesc grozav – ma straduiesc dar ceva nu merge, nu stiu, cred ca lumina din bucatarie e de vina 🙂 Imi place sa avem cate ceva traditional dar asa de tare urasc formalitatile, ca prefer mesele alea cinstite, in care toata lumea se poarta natural, mananca asa cum vrea si nu se teme sa strice decorul de pe salata de boeuf.
Ce mai e presant si stresant la final de an?
Afacerea, jobul, cheltuielile, platite, toate-treburile-enervante-pe-care-le-am-amanat-de-a-lungul-anului-si-trebuie-sa-fie-rezolvate-pana-la-finalul-sau. Ei, aici am mai multa experienta!
Cand lucram in companie, finalul de an insemna planificari pentru la anu’, rapoarte de incheiat, rapoarte de trimis, bugete cheltuite de justificat, bugete dorite de aprobat, materiale promotionale, multa planificare si anticipare, terminat multe excel-uri, pregatit petrecerea de final de an (vai, si cat de faina era!), numarat toate realizarile si pus sperante pentru anul urmator, mailuri si telefoane de sarbatori fericite, mailuri, zeci de mailuri, “Am facut asta? Cealalta e gata? Tu cand intri in concediu? Asa putin stai? Tu asa mult? Unde plecati? Hai, sa ne vedem cu bine in noul an!”
Uite noiembrie, uite decembrie, stai asa, cand s-a facut ianuarie?
Unde ne grabim si de ce punem atata presiune pe noi si pe ceilalti?
Pe de o parte, ne grabim ca sa dam bine.
Pe de alta parte, ne grabim ca avem treaba si nu o face nimeni in locul nostru.
Si mai sunt sarcinile acelea pe care le-am tot amanant de ceva vreme si acum nu mai suporta amanare. Ele vin in plus, peste specificul perioadei si, in loc sa ne ocupam de prezent, facem ce ne-a ramas restant.
Un exemplu autentic de amanare si evitare a responsabilitatilor si sarcinilor care nu ne plac. Vedeti voi? Obiceiurile pe care le avem ne urmaresc in toate aspectele vietii si le afecteaza pe toate.
Astazi, despre amanare
Sa zicem asa: daca nu ai obiceiul sa amani, nu ajungi niciodata in criza de timp. Daca ai obiceiul sa amani, ti se inghesuie toate cele nefacute intr-o perioada scurta, de regula, acea ultima suta de metri, cand (ca asa e viata) mai vin si alte probleme de rezolvat.
Sfarsitul anului este o perioada foarte buna sa te analizezi si sa descoperi daca esti sau nu o persoana care amana sarcinile neplacute. Acum, cand timpul trece parca mai repede, cand sunt multe de facut, cand trebuie terminate toate pana la data x, vezi cate sarcini te-au ajuns din urma pentru ca nu le-ai facut la timp. Cum ar fi fost daca te ocupai de ele atunci cand era momentul lor? Cum ar fi fost daca acum ai fi avut de facut doar ce tine de finalul anului?
Iti doresc sa treaca timpul cu folos si sa te uiti in urma cu placere, bucurie si mandrie!
In alta ordine de idei, data si-o data o sa incerc un Craciun in Caraibe. 3 oameni clar iau cu mine, ca ne leaga niste sentimente. Mai vine cineva?
0
20
