E mai ușor să fii spectator, decât actor

“În locul lui, eu nu aș fi făcut așa!””
“Dacă mă întrebi pe mine, ideea asta nu e bună deloc!”
“Ce prostie! Să ai o așa ocazie și să nu profiți de ea!”

Și tot așa…

Le știi și tu, nu? Remarcile inteligente venite din exterior, de la oameni care nu sunt în postura respectivă, care nu cunosc întreg contextul, nu sunt în măsură să spună sau să recomande ceva, și totuși o fac. Asemeni suporterilor de la fotbal. Când ești în tribune, ești expert. Când privești din afară, când nu ai nicio legătură clară cu acea situație, ești expert. Îți permiți să dai sfaturi și să judeci, să interpretezi și să afirmi că tu ai fi făcut mai bine, că se putea face mai bine. Când ești în afară, totul pare altfel. Totul pare mai simplu și mai clar – tu ai fi făcut mai bine, tu ai fi luat decizii mai bune.

 

Sigur, este mult mai ușor să fii spectator, decât actor. Este mult mai ușor să privești relaxat și mai ales, detașat, o situație și să îți formezi o părere. Dar vezi? Când trăiești în mijlocul problemei, când ești parte dintr-un context pe care nu îl poți explica celor din afară, când vezi lucrurile doar din mijlocul problemei, ești într-o altă postură.

Deciziile se iau în funcție de context, în funcție de fiecare om în parte, de analiza sa proprie și de capacitatea de rezolvare/ anticipare a problemelor, în funcție de urgență, de gravitatea situației, de câte alte probleme se întrepătrund. Nu e chiar așa de simplu, că dacă era, toată lumea lua “aceeași decizie bună”.

Scriu și parcă mă cert cu cineva, nu? 🙂 Departe de mine dorința de ceartă, doar că mă tot lovesc de comentarii despre cum alții ar fi făcut mai bine; afirmații ca cele de la începutul articolului. Adevărul este că cei care judecă nu au de unde să știe cum ar fi reacționat ei. Repet, când vezi o situație din afară, când îți este prezentată ca la știri, când nu ești implicat în niciun fel (mai ales emoțional), este mult mai simplu să “îți dai cu părerea”.

Totul pare mai simplu și mai “realizabil” când nu ești acolo. Așa că, data viitoare când cineva îți povestește ce a pățit, cât de greu s-a descurcat și ce decizii proaste a luat, lasă-l în pace. Nu îi spune că tu ai fi făcut altfel, că era mai simplu decât a crezut, că existau soluții mult mai bune decât ce e ales el. Nu ai de unde să știi, nu ai fost acolo, nu ai trecut prin ce a trecut el. Ascultă, fii prezent, înțelege și taci.

 

E mai ușor să fii spectator, decât actor. Asta nu te face expert, te face doar observator; poți să îți tragi propriile concluzii, poți să înveți din experiența altora, poți să ajuți cu empatie și cu bunătate. Dar cam atât. Nu te lăuda că tu ai fi făcut mult mai bine, că nu poți ști asta. Fiecare face tot ce poate în condițiile date, la momentul acela. Să respectăm deciziile și strădaniile fiecăruia.

 

sursa foto: pixabay

Ofera, te rog, Like & Share daca ti-a placut articolul.
fb-share-icon0
Tweet 20
Written by
Adela Ionita

Salut! Sunt Adela Ioniță și sunt *Productivity Coach pentru vieți împlinite*, ceea ce înseamnă că ajut oamenii să oprească *procrastinarea* și să trăiască viața la timp.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.